În ultima perioadă se conturează din ce în ce mai clar faptul că, deși AI transformă piața muncii, dificultatea reală nu constă în utilizarea tehnologiei, ci în modul în care oamenii gândesc, decid și colaborează într-un mediu asistat de AI.
Majoritatea angajaților pot învăța elementele de bază ale unui prompt sau terminologia modelelor generative în câteva ore. Partea dificilă este schimbarea modului în care liderii și echipele gândesc, decid și colaborează într-un mediu bazat pe AI. Acest lucru necesită o strategie privind talentele ancorată în schimbarea comportamentului.
Pornind de la această perspectivă, întreb: "Cum putem să folosim AI pentru a lua decizii mai bune fără să renunțăm la gândirea critică?"
O soluție este să integrăm un cadru structurat atunci când folosim instrumente AI generativă în munca noastră.
De ce un cadru de lucru în utilizarea instrumentelor AI?
Pe măsură ce instrumentele AI generativă sunt integrate tot mai mult în activitatea de zi cu zi (sau în aplicațiile pe care le folosim), devine dificil să urmărim procesul prin care acestea ajung la rezultat. Apare riscul să preluăm aceste rezultate fără să înțelegem mecanismul din spatele lor și fără să verificăm validitatea răspunsurilor oferite de AI. În absența unui cadru structurat în lucrul cu AI generativă, riscurile asociate cu tehnologia AI pot afecta atât utilizatorii, cât și organizațiile. În continuare, menționez cinci dintre aceste riscuri:
Decizii insuficient fundamentate. AI poate produce un rezultat care "sună bine", dar care nu întotdeauna este corect, relevant și potrivit pentru contextul specific.
Amplificarea prejudecăților (Bias). Companiile antrenează modelele pe date istorice. Dacă datele din trecut dezavantajează, de exemplu, o anumită categorie a populației, există riscul ca aceleași probleme din trecut să fie proiectate sau amplificate în viitor, generând probleme noi.
Diminuarea gândirii critice. Atunci când utilizatorul devine un simplu spectator care preia răspunsul generat de AI ca fiind adevăr absolut, nu mai verifică, nu mai pune întrebări și nu mai caută alternative. Pe termen lung, acest lucru poate diminua gândirea critică.
Iluzia de eficiență (viteza vs. acuratețea). AI produce rezultate foarte repede și oferă volum, însă viteza nu implică întotdeauna și acuratețe. Fără să ghidăm și să controlăm modul în care AI generează rezultate, riscăm să introducem erori.
Risc organizațional și de reputație. Consecințele utilizării AI fără un cadru structurat pot afecta organizațiile și pot conduce la rezultate slabe, afectarea reputației și costuri ridicate (ex. cazul Deloitte), precum și la luarea de decizii incorecte.
Pentru a diminua aceste riscuri și a valorifica beneficiile oferite de AI generativă, un cadru util este PACADI 2.0, un model validat academic, special adaptat pentru a structura gândirea critică într-un mediu asistat de AI.
Sursa: Adaptat după Weinstein, Art, Herb Brotspies, and Tye Murphy. 2025. PACADI 2.0: UsingAI to Enhance Case Analysis
Imagine generată de NotebookLM
Cadrul PACADI 2.0: Colaborarea Om-AI
Cele șase etape ale procesului decizional și distribuția rolurilor:
P – Problemă (Definire)
Om: Definește problema reală, separând cauzele problemei de simptome.
AI: Poate asista în definirea problemei prin analiza datelor și rezumarea situației
A – Alternative (Generare)
Om: Propune soluții alternative pentru rezolvarea problemei definite.
AI: Generează alternative care nu au fost identificate; poate fi utilizat pentru dezvoltarea fiecărei alternative și verificarea fezabilității acestora.
C – Criterii (Selectare)
Om: Stabilește criteriile relevante care vor fi considerate în luarea deciziei.
AI: Poate ajuta cu ponderarea criteriilor utilizate pentru evaluarea alternativelor și poate dezvolta indicatori pentru măsurarea lor.
A - Analiza (Evaluare)
Om: Interpretează nuanțele rezultatelor, integrează contextul relevant și riscurile calitative specifice problemei.
AI: Rulează simulări complexe și compară rapid alternativele în raport cu criteriile stabilite.
D – Decizie (Alegere)
Om: Ia decizia finală, integrând intuiția, etica și impactul asupra oamenilor.
AI: Recomandă soluția optimă bazată pe date, din punct de vedere matematic/statistic.
I – Implementare (Acțiune)
Om: Mobilizează resursele, gestionează rezistența la schimbare și/sau aspectele neprevăzute.
AI: Generează planuri de acțiune detaliate, incluzând timpul alocat, resursele și riscurile asociate.
Cum am folosit PACADI 2.0 pentru acest articol
Cadrul PACADI 2.0 este util și poate fi integrat într-o varietate de situații. În realizarea acestui articol am folosit instrumente AI urmând pașii PACADI 2.0 ceea ce m-a ajutat să am un proces transparent și ușor de replicat în alte scenarii. În continuare explic pe scurt cum am integrat cadrul în lucrul cu AI generativă.
P - Problemă
Am formulat problema plecând de la observația că mulți utilizatori (inclusiv eu, în anumite situații) folosesc AI în mod pasiv, fără să controleze procesul "din spate", fără să pună întrebările potrivite și/sau fără să verifice corectitudinea rezultatelor. Această lipsă de control poate duce la decizii slab fundamentate, bias, erori și responsabilitate limitată. AI a analizat formularea inițială a poblemei folosind criterii specifice (pe care le-am inclus în prompt) și a sugerat o versiune mai concisă și mai specifică.
Problema (versiunea finală):
Profesioniștii care folosesc AI generativă în activități de analiză și decizie întâmpină dificultăți în a ghida și controla procesul de interacțiune cu AI.
A -Alternative
Am formulat inițial cinci posibile soluții pentru această problemă (prea multe și nu foarte clar diferențiate). AI a analizat opțiunile și le-a consolidat în trei alternative clare, distincte și conforme cadrului PACADI:
A1: Un cadru + flux de lucru operațional pentru colaborarea om-AI;
A2: O metodă de facilitare + un set de competențe necesare pentru aplicarea cadrului;
A3: O secțiune de conștientizare despre riscurile utilizării instrumentelor AI fără un proces ghidat și controlat.
Acest pas m-a ajutat să mă concentrez pe alternative distincte și nu pe variații ale aceleiași idei.
C - Criterii
Am stabilit patru criterii relevante pentru luarea deciziei, adaptate pentru scrierea articolului:
Impact asupra utilizatorului
Fezabilitate
Scalabilitate și reutilizare
Ușurința de adoptare
AI a formulat criteriile mai clar și a sugerat ponderi pentru fiecare criteriu.
A - Analiza
Am validat scorurile propuse de AI pentru fiecare alternativă și am analizat logic fiecare scenariu. AI a construit tabelul de analiză, a calculat scorurile ponderate și a simulat trei scenarii: cel mai bun, cel mai rău și cel mai probabil.
Sursa: Tabelul de analiză generat de ChatGPT
Rezultatul:
Alternativa cu cel mai mare scor a fost A1: un cadru + flux de lucru operațional pentru colaborarea om–AI pentru că oferă cel mai mare impact și un echilibru bun între fezabilitate și scalabilitate.
D - Decizia
Am ales alternativa A1 ca soluție principală pentru acest articol. A3 (conștientizare) am păstrat-o ca introducere. A2 (facilitare + competențe) le integrez în dezvoltarea unui workshop cu această temă. AI a oferit argumentele deciziei într-o formă structurată, cu accent pe impact și claritate.
I - Implementarea
Am finalizat și decis asupra structurii articolului, am integrat explicațiile teoretice cu exemplele practice. AI a generat propuneri pentru structură, a produs variante de text și sugestii vizuale și a sprijinit organizarea logică a materialului. Eu am rămas responsabilă pentru varianta finală a articolului.
Cadrul PACADI 2.0 ne poate ajuta să structurăm interacțiunea cu AI în fiecare din cei șase pași ai procesului decizional (Problemă, Alternative, Criterii, Analiză, Decizie, Implementare). Utilizatorul decide, interpretează contextul și integrează nuanțele umane în timp ce AI accelerează explorarea alternativelor, rulează simulări, generează tabele de comparație și planuri de acțiune.
Câteva idei de final
Revenind la întrebarea de la care am pornit acest articol, "Cum putem să folosim AI pentru a lua decizii mai bune fără să renunțăm la gândirea critică?", metodologii precum PACADI 2.0 ne ajută să trecem de la o utilizare pasivă la o colaborare activă. AI devine un partener de discuție, utilizatorul rămâne cel care deține controlul, ghidând procesul și validând decizia finală.
Te invit ca, data viitoare când folosești un instrument AI generativă pentru a lua o decizie, să reziști tentației de a cere un răspuns rapid. În schimb, deschide un document și scrie cele șase litere: P-A-C-A-D-I. Parcurge fiecare pas:
P – Problemă: scrie problema în 1- 2 propoziții (tu, înainte de a folosi AI).
A – Alternative: scrie 2 - 3 alternative posibile; cere apoi AI să adauge 2 variante la care nu te-ai gândit.
C – Criterii: alege 3 - 4 criterii clare de evaluare (impact, fezabilitate etc.).
A – Analiza: folosește AI pentru simulări și tabel de comparație; validează concluziile.
D – Decizia: ia decizia finală.
I – Implementare: stabilește pași concreți, responsabilități, indicatori de măsurare.
Transformi interacțiunea cu AI dintr-un simplu schimb de replici într-un proces structurat de colaborare.
Cozmina Secula
Dezvolt și facilitez programe și workshopuri prin care sprijin oamenii și organizațiile în dezvoltarea competențelor digitale și AI generativă.
Dacă vrei să discutăm despre un program sau un workshop pentru organizația ta, te rog să mă contactezi.