Newsletterul “Competențe care contează" continuă în 2026 cu o structură nouă:
Noutăți - o selecție de resurse relevante pentru dezvoltarea personală și profesională;
Competența în focus - o secțiune în care abordez o abilitate specifică;
Termeni pe scurt - concepte explicate simplu.
Noutăți
Eurostat - Utilizarea GenAI în 2025
În 2025, sondajul Eurostat privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane fizice a inclus, pentru prima dată, întrebări despre Inteligența Artificială Generativă (GenAI) utilizată pentru crearea de text, imagini, cod și video. Datele vizează utilizatorii de internet cu vârsta de peste 16 ani care au utilizat internetul în cele trei luni anterioare completării sondajului.
În UE, în 2025, 1 din 3 persoane a utilizat instrumente GenAI.
25% le-au folosit în scop personal,
15% în scop profesional și
9% pentru educație.
Liderii UE sunt Danemarca (48%) și Estonia (47%) și non-UE, Norvegia (56%) și Elveția (47%) . Rata cea mai scăzută de utilizare este: UE, România (17,8%) și Italia (19,9%), non-UE, Turcia (17.2%) și Serbia (18.6%).
Utilizarea instrumentelor GenAI în scopuri personale o depășește pe cea profesională, sugerând că, în 2025, GenAI a fost mai mult un teren de explorare decât un instrument integrat în fluxul de lucru.
Analizând datele pentru România, se remarcă trei aspecte principale:
Adopția scăzută la locul de muncă. Cu o rată de utilizare profesională de doar 5,2% (față de media UE de 15,1%), România riscă un declin al competitivității economice.
Bariera informațională. Spre deosebire de țările din fruntea clasamentului, unde reticența provine din lipsa utilității percepute, românii se confruntă cu un deficit de cunoștințe. Astfel, 13,1% dintre aceștia nu știu că instrumentele GenAI există, iar 13,8% declară că nu au competențele necesare pentru a le folosi (comparativ cu media europeană de 8.4%).
Absența preocupărilor privind riscurile. În timp ce în restul Europei confidențialitatea și securitatea datelor reprezintă bariere importante (4.4% media UE), în România aceste îngrijorări sunt minime (1.9%). Acest lucru confirmă faptul că reticența provine mai mult din lipsa de expunere și informare și mai puțin din neîncredre.
Competența în focus: Adaptabilitatea
Ce este adaptabilitatea?
Adaptabilitatea reprezintă capacitatea de a ne ajusta pentru a ne potrivi unor condiții noi. Deși este adesea confundată cu flexibilitatea, cele două noțiuni sunt diferite. Flexibilitatea ține de disponibilitate. Înseamnă să fii deschis către idei noi și să nu opui rezistență schimbării. În schimb, adaptabilitatea ține de abilitate. Este capacitatea de a implementa schimbarea cu succes, de a trece la acțiune și de a te dezvolta în situații noi2 .
Acest proces activ necesită modificarea abordării sau a direcției pentru a gestiona situații noi. Pe lângă acceptarea schimbării (flexibilitate), adaptabilitatea presupune învățarea unor concepte noi, testarea unor metode de lucru diferite și asumarea de noi provocări.
Adaptabilitatea nu este o competență izolată. Te poți gândi la ea ca la un sistem susținut de alte abilități. De exemplu, gândirea critică te ajută să analizezi contextul, reziliența îți permite să îți revii după un eșec, iar comunicarea eficientă și lucrul în echipă completează acest mecanism. Toate acestea, împreună, te ajută să fii o persoană adaptabilă.
Cum putem pune în practică adaptabilitatea?
Observă și învață de la ceilalți. Identifică în anturajul tău sau la locul de muncă persoane receptive la schimbare. Încearcă să le înțelegi procesul de gândire atunci când întâmpină dificultăți și analizează prin ce diferă abordarea lor de a ta.
Ieși din zona de confort. În esență, adaptabilitatea înseamnă să spui da mai des situațiilor nefamiliare. Chiar dacă simți că pășești pe un teritoriu necunoscut, acceptarea unor sarcini noi sau abordarea celor obișnuite într-o manieră diferită te va ajuta să îți dezvolți competențe noi.
Schimbă-ți perspectiva (gândește constructiv). A fi adaptabil înseamnă să îți recalibrezi gândirea. Cauți soluții și modalități prin care poți realiza ceva, în loc să cauți motive pentru care nu poți. Identifici diferite perspective care să te ajute să gestionezi situația cu succes, transformând obstacolele în oportunități.
Acceptă eșecul și mergi mai departe. Pentru a nu te bloca în greșeli, folosește “analogia sandvișului”: dacă scapi un sandviș pe jos, nu decizi să nu mai mănânci niciodată, ci pur și simplu prepari altul. Înveți din ce s-a întâmplat, mergi mai departe și o iei de la capăt.
Cum se aplică adaptabilitatea în contextul AI?
AI este un instrument conceput să ne ajute să ne îmbunătățim abilitățile existente, însă adaptabilitatea este abilitatea care ne permite să folosim acest instrument în avantajul nostru. În articolul “Adaptabilitatea este abilitatea esențială în era inteligenței artificiale”, autorul subliniază că succesul organizațiilor nu mai depinde de tehnologie, ci de capacitatea oamenilor de a se adapta la ea. Cu alte cuvinte avantajul real nu mai constă în tehnologie în sine ci în capacitatea noastră de a ne adapta la ea.
Pentru a pune în practică acest concept, autorul propune cadrul RATE, un sistem structurat care să ne ajute să aplicăm adaptabilitatea în mod deliberat:
Reframe (Reîncadrarea). Regândirea muncii la nivel de sarcini, nu de roluri. Rolurile să fie descompuse în sarcini individuale pentru a decide care dintre acestea pot fi automatizate complet, care necesită colaborare om-AI și care trebuie să rămână exclusiv umane.
Automate (Automatizarea). Identificarea sarcinilor repetitive care pot fi automatizate. Recomandarea este să se înceapă cu procese mici și să se stabilească indicatori clari pentru a măsura succesul.
Train (Instruirea). Învățarea trebuie să fie modulară și integrată direct în fluxul de lucru. Scopul acestor sesiuni scurte de instruire este de a produce schimbări imediate și vizibile în modul de realizare a sarcinilor.
Experiment (Experimentarea). Identificarea celor mai bune soluții prin încercare și eroare. Lecțiile învățate din aceste experimente devin baza pentru etapele următoare, asigurând o evoluție constantă.
Închei această secțiune cu o întrebare de reflecție. Având aceste idei și instrumente, cum reușim fiecare dintre noi să transformăm schimbarea într-un avantaj personal și profesional?
Termeni pe scurt
Brain Capital (Capitalul Creierului)
Conform unui raport recent al McKinsey, capitalul creierului este format din sănătatea creierului (brain health) și abilitățile creierului (brain skills).
Sănătatea creierului este fundația: o stare de funcționare optimă, susținută prin dezvoltarea armonioasă a creierului și prin prevenirea sau tratarea afecțiunilor mentale și neurologice.
Abilitățile creierului reprezintă un mix de patru categorii:
Cognitive: gândire critică, planificare, comunicare, rezolvare de probleme;
Interpersonale: lucru eficient în echipă, dezvoltarea relațiilor, mobilizarea resurselor/sistemelor;
Self-leadership: antreprenoriat, atingerea obiectivelor, autocunoaștere și automanagement ;
Alfabetizare tehnologică: înțelegerea și utilizarea instrumentelor digitale, inclusiv AI.
Brain Economy (Economia Creierului)
Spre deosebire de era industrială, unde forța fizică era motorul progresului, cercetătorii McKinsey subliniază tranziția către economia creierului. În acest sistem, capitalul creierului este tratat ca un activ economic.3 Cu cât populația are un creier mai sănătos și mai agil, cu atât economia devine mai rezilientă. În contextul marcat de dezvoltarea accelerată a AI, pe măsură ce AI remodelează munca, aceste abilități devin noua protecție împotriva automatizării.
Cum le dezvoltăm?
Dezvoltarea acestor abilități este un proces pe tot parcursul vieții. Începând cu educația timpurie, investițiile în medii sigure și de calitate pentru copii oferă cele mai mari randamente pe termen lung. Apoi, la locul de muncă, organizațiile devin spații de învățare continuă axate pe recalificarea și dezvoltarea competențelor angajaților.
1 Adaptability is the essential skill in the age of AI.
2 Mastering adaptability in the workplace: Your guide to thriving in change
3 The-brain-economy-explained-why-strong-brains-power-strong-economies